În psihologia gestualităţii, atitudinea braţelor încrucişate este un semn de închidere în sine, de protecţie şi rezistenţă. Iată însă acum şi o nouă semnificaţie neurofiziologică, pe care o găsim în LE GÉNÉRALISTE nr. 1015. Potrivit autorilor unui studiu recent, încrucişarea braţelor poate modula intensitatea durerii. În cadrul experienţei, stimularea nociceptivă a luat forma unei înţepături cu durata de 4 ms în mână, de la distanţă, cu un laser. (...)

   Asociaţia Gerontologica a organizat, în parteneriat cu Societatea Română Alzheimer, la 29–30 aprilie a.c., în Capitală, Simpozionul „Alzheimer – boala care nu ne uită!“, în cadrul campaniei „Nu uita!“, lansată anul trecut. (...)

   Rector Provinciae era titlul oficial al guvernatorilor provinciilor Imperiului Roman, ne spune Suetoniu, până când Justinian I a transferat denumirea episcopilor, din ce în ce mai influenţi, ai religiei la care se convertise. Mai târziu, în Evul Mediu, o parte din episcopi au ajuns să conducă, sub îndrumarea Vaticanului, universităţile Europei Centrale şi de Vest. Influenţa occidentală a determinat, mai întâi sub Petru I, în Rusia, la începutul secolului XVIII, adoptarea termenului şi în estul Europei. Au făcut întotdeauna excepţie universităţile din Anglia şi din ţările cândva sub suzeranitatea ei. (...)

   Despre Adrian Covic e uşor să afli că s-a născut în 1967, că a absolvit Facultatea de Medicină ca şef de promoţie în 1991 şi că a făcut lungi stagii de cercetare şi specializare clinică în Nefrologie în Anglia (1992–1993) şi Franţa (1997). Mai poţi afla, din Google Scholar, că a publicat 35 de articole care au fost, fiecare, citate de cel puţin 25 de ori în lucrările altora. Un palmares impresionant, care ar justifica un post de profesor la orice universitate din lume. La fel de uşor se poate afla că Adrian Covic îngrijeşte bolnavi la Iaşi şi că în 2008 a candidat pentru postul de rector al universităţii locale. A câştigat o persoana mai în vârstă, intens mediatizată în România, cu o operă ştiinţifică pe cât de vastă pe atât de lipsită de ecou în străinătate. Privit de la New York, Adrian Covic mi se pare modelul liderului care aduce România în atenţia celor ale căror inteligenţă şi realizări fac posibil progresul medicinii. (...)

 

armeneşti. „Iaşii se întindeau până în Armenime încă din secolul al XlV-lea, ba chiar se poate afirma că limita târgului se afla în acest punct în momentul aşezării armenilor, ale căror case, după toate aparenţele, s-au lipit de târg cuprinzând un spaţiu rămas până atunci liber“ (Dan Bădărău, Ioan Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, până la 1821, ed. a II-a, revăzută). (...)

    Manifestare deja tradiţională în toamna medicală din ţara noastră, Simpozionul Naţional „Prof. dr. Dimitrie Gerota“, organizat de Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ şi Fundaţia omonimă, a ajuns la a XIII-a ediţie, realizată în colaborare cu Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa şi cu Centrul Medical Judeţean MAI Constanţa. Reuniunea, desfăşurată nu cu mult timp în urmă la Mamaia, s-a bucurat de participarea unor reputate cadre medicale din centrele universitare Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, alături de specialişti din Spitalul „Gerota“ sau spitale judeţene, împreună cu un mare număr de medici de familie. (...)

   La începutul lunii octombrie, conform tradiţiei, la Palatul Congreselor din Paris a avut loc al 112-lea Congres Francez de Chirurgie, organizat de Asociaţia Franceză de Chirurgie – AFC (preşedinte de onoare – M. Malafosse, Paris), la care au participat 20 de societăţi şi federaţii franceze, reprezentând diferite supraspecializări ale Chirurgiei generale. (...)

    În perioada 14–16 Mai 2010, a avut, loc la Buziaş, în organizarea Centrului Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi „Cristian Şerban“ din Buziaş, a ONROCAD (Organizaţia Naţională Română pentru Ocrotirea Copiilor şi Adolescenţilor cu Diabet Zaharat), a SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice) şi a Academiei de Ştiinţe Medicale din România, sub egida ISPAD (Societatea Internaţională pentru Studiul Diabetului Pediatric), "Simpozionul Naţional „Diabetul zaharat al copilului şi adolescentului", aflat la cea de-a XV-a ediţie. (...)

    Ο 1910, 10 mai: se naşte, într-o familie de intelectuali, la Craiova, unde urmează clasele primare, apoi liceul Ο 1925: expune primele picturi, alături de fratele său, Şerban, în oraşul natal; vara, prima călătorie în Italia Ο1927: lucrează în atelierul pictorului Theodorescu-Romanaţi Ο 1928: se înscrie la Facultatea de Ştiinţe Naturale, Bucureşti şi în Ο 1929, la Facultatea de Medicină, urmându-le în paralel Ο 1933: publică studiul „Dinamica larvei de Tenebrio Molitor şi teoria tropismelor – Discuţii asupra genezei tropismelor“, în Bulletin Biologique de la France et de la Belgique, Paris, vol. LXVII, fasc. 4 Ο 1936: termină Facultatea de Ştiinţe naturale şi este numit profesor la Seminarul teologic de la Cernica, unde predă un an; se reapucă de pictură Ο 1938: prima expoziţie personală la Ateneu, elogiată de acad. G. Oprescu, P. Comarnescu ş.a.; bursa propusă de Nicolae Iorga cade – izbucnise războiul Ο 1939: termină cu „magna cum laudae“ Facultatea de Medicină; a doua expoziţie personală, la Dalles. (...)